Biserica Ortodoxă Română a reacționat la propunerea de a sărbători Paștele la aceeași dată cu catolicii și protestanții, considerând-o o problemă de unitate inter-bisericească și nu una dogmatică.
„Soluționarea acestei probleme, care nu este una de natură dogmatică, ci una de unitate inter-bisericească, presupune reînceperea unor consultări între Bisericile Ortodoxe și decizia unui viitor și necesar Sinod pan-ortodox”, a afirmat Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Posibilitatea sărbătoririi Paștelui la aceeași dată
Vasile Bănescu a subliniat că „posibilitatea și dorința sărbătoririi Paștelui la aceeași dată în toată lumea creștină au rațiuni și justificări depline, rămânând un ideal absolut dezirabil”.
Propunerea de a sărbători Paștele la aceeași dată este susținută de Mitropolitul Clujului, care a declarat că ar fi minunat dacă s-ar trece pe stil nou pentru a celebra Paștele în comuniune cu țările din Vest. În contrast, IPS Teodosie a comentat cu scepticism propunerea, întrebând retoric:
„Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Nu vreau să-i judec, doar îi compătimesc”.
Alte perspective și inițiative
Fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, și profesorul Adrian Papahagi de la Universitatea Babeș-Bolyai au lansat apeluri către BOR pentru sincronizarea cu restul lumii creștine.
Baconschi a remarcat pe Facebook: „Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece”.
Papahagi a anunțat inițierea unui amplu demers național, solicitând BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian, subliniind că acest decalaj este deranjant pentru românii care locuiesc în Occident.
Istoria calculării datei Paștelui
Data Paștelui a fost o sursă de dezbateri încă din primele secole ale creștinismului. Sinodul Ecumenic de la Niceea din anul 325 a stabilit reguli pentru calcularea datei Paștelui:
- Paștele se va serba întotdeauna duminica.
- Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară (20 martie).
- Când 14 Nisan sau prima lună plină de după echinocțiul de primăvară cade duminica, Paștele creștin va fi serbat în duminica următoare.
Diviziunea dintre calculul ortodox și cel catolic provine din utilizarea a două calendare diferite: Biserica Catolică folosește calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă se bazează pe calendarul iulian.
Acest decalaj a apărut după Marea Schismă din 1054 și a fost accentuat de reformele calendaristice introduse de Papa Grigore al XIII-lea în 1582. De-a lungul timpului, diferența dintre cele două calendare a crescut la 13 zile.
În 1923, un congres interortodox a hotărât adoptarea calendarului gregorian, lăsând însă decizia adoptării la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale. Până la o decizie pan-ortodoxă comună, data Paștelui ortodox continuă să fie calculată conform calendarului iulian.
