În anii ’40, în România, a fost descoperită cea mai mare pepită de aur din Europa, într-o fostă mină situată în Munții Metaliferi. Această zonă a fost exploatată timp de mii de ani, încă din perioada romană, după cum demonstrează vestigiile arheologice din regiune.

În județul Hunedoara, galeria Treptele Romane de la Barza, cu o lungime de aproape 200 de metri, a fost redescoperită intactă la sfârșitul secolului al XIX-lea și este cunoscută pentru bogăția sa în aur nativ.

Reclamă

Zăcământul Musariu – Unicitatea aurului nativ

În zona Bradului, minele au produs peste 75 de tone de aur brut între cele două războaie mondiale, iar în anii ’50, producția a atins 2,5 tone anual. Grigorie Verdeș, geolog și coordonator al volumului „Extaz și agonie în mineritul zărăndean”, a descris perioada postbelică astfel:

„În această perioadă, minele erau în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, care a promovat o exploatare extinsă a zăcământului, în scopul extragerii pe termen scurt a unor cantități mari de aur, necesare în această perioadă reconstrucției țării”.


Cu toate acestea, conform unor rapoarte secrete ale Agenției Centrale de Informații a SUA, la începutul anilor ’50, întreaga cantitate de aur și argint produsă în România era trimisă Uniunii Sovietice.

În ciuda investițiilor în tehnologii, producția de aur a început să scadă în anii ’60, pe măsură ce zăcămintele bogate se epuizau.

Totuși, zăcământul de la Musariu rămâne notabil pentru pepitele sale de aur nativ, cea mai mare dintre ele cântărind 53 de kilograme și fiind descoperită în 1947. Verdeș a descris spectaculozitatea acestui zăcământ astfel:

„Pare de necrezut că este posibilă prezența atâtor forme, în care imaginația găsește asemănări izbitoare de flori, plante, insecte, animale sau obiecte create de mâna omului”.

Pepitele de aur de la Musariu, păstrate la Muzeul Aurului din Brad, poartă denumiri sugestive, precum „pana lui Eminescu” sau „balerina”. Unul dintre cele mai valoroase exponate, „șopârlele din aur”, este evaluat la peste două milioane de euro.

Din păcate, în anii ’90, mineritul din zona Bradului a intrat în declin, ducând la închiderea definitivă a minelor până la sfârșitul anilor 2000, din cauza costurilor ridicate și a cererii scăzute pe piață.