Putin cere Ucrainei sa cedeze regiunile ocupate, inainte de a semna un armistitiu. Ce alte pretentii mai are

Rusia a înaintat Ucrainei un set de cerințe considerate dure în vederea semnării unui posibil armistițiu, în cadrul discuțiilor purtate luni, la Istanbul.

Potrivit unui memorandum de trei pagini publicat de agențiile de presă ruse, documentul prevede retragerea imediată și totală a forțelor armate ucrainene din regiunile Donetk, Lugansk, Zaporojie și Herson, teritorii aflate parțial sub controlul Moscovei.

Moscova vrea un angajament de neutralitate din partea Ucrainei și reducerea forțelor armate

Rusia cere și ca aceste regiuni, împreună cu Peninsula Crimeea, anexată în 2014, să fie recunoscute oficial ca parte a Federației Ruse. Acest punct este prezentat ca o condiție de bază pentru semnarea unui armistițiu care ar urma să dureze 30 de zile.

Memorandumul transmis Kievului introduce și pretenții economice. Moscova solicită ridicarea completă a sancțiunilor impuse de Occident și ca Ucraina să renunțe definitiv la orice cerere de despăgubire legată de distrugerile provocate în urma invaziei declanșate în 2022.

Documentul stipulează ca Ucraina să adopte o poziție oficială de neutralitate, să abandoneze planurile de aderare la NATO sau la alte alianțe militare și să își reducă semnificativ armata. În plus, Rusia solicită încetarea sprijinului militar oferit de statele occidentale Ucrainei, oprirea livrărilor de armament și stoparea oricărui schimb de informații cu partenerii internaționali.

Pe lângă aceste condiții, Moscova cere interzicerea armelor nucleare pe teritoriul ucrainean și eliberarea tuturor prizonierilor politici, civili și militari deținuți de Kiev. De asemenea, Rusia vrea ca Ucraina să garanțeze respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă.

Memorandumul include și cereri care reiau retorica anterioară a Kremlinului. Se menționează „denazificarea” Ucrainei și se cere dizolvarea formațiunilor considerate naționaliste din cadrul armatei ucrainene. Această formulare a fost folosită frecvent de liderii ruși în justificarea acțiunilor militare declanșate în februarie 2022.

Autoritățile de la Kiev au respins condițiile impuse de Rusia. Ucraina consideră că aceste cerințe sunt inacceptabile, în special în ceea ce privește recunoașterea anexărilor teritoriale, și își menține poziția fermă privind restabilirea integrității sale teritoriale.

Memorandumul nu conține niciun calendar clar privind aplicarea acestor măsuri, însă indică faptul că armistițiul de 30 de zile ar putea intra în vigoare doar după ce toate cerințele enunțate vor fi îndeplinite. Totodată, Moscova nu face nicio referire la un posibil plan de retragere a propriilor trupe sau la un proces diplomatic mai amplu după expirarea celor 30 de zile de pauză în lupte.

În ceea ce privește aspectele legate de limbajul oficial și identitatea națională, Rusia insistă ca Ucraina să introducă garanții scrise și asumate la nivel constituțional în favoarea minorităților rusofone, în special în regiunile de sud și est ale țării. Printre solicitările enumerate în document, figurează și „protejarea identității culturale, lingvistice și religioase a vorbitorilor de limbă rusă”, fără a specifica însă în ce mod concret ar trebui implementate aceste măsuri.

Potrivit sursei citate de Agerpres, autoritățile de la Moscova au transmis documentul în cadrul rundei de negocieri desfășurate luni, 2 iunie, la Istanbul, în prezența unor observatori internaționali. Deși discuțiile s-au purtat cu ușile închise, conținutul memorandumului a fost făcut public la scurt timp de presa rusă apropiată Kremlinului.

Rusia menționează, în mod expres, că semnarea armistițiului nu ar reprezenta o recunoaștere implicită a unui conflict pierdut, ci doar o „pauză tehnică necesară stabilizării regiunilor reintegrate în Federația Rusă”. Nu este clar însă dacă Rusia ar fi dispusă să accepte negocieri ulterioare în cazul în care Ucraina respinge integral setul de condiții.

„Aceste condiții au fost comunicate ca bază unică de dialog, iar orice abatere sau tergiversare din partea Ucrainei va fi interpretată ca o lipsă de interes pentru pace”

Purtătorii de cuvânt ai administrației ucrainene au precizat, în reacțiile publice ulterioare, că:

„Rusia nu este în poziția de a dicta termenii păcii după ce a invadat ilegal un stat suveran”

Kievul reafirmă că orice soluție viabilă trebuie să pornească de la restabilirea granițelor recunoscute internațional și retragerea necondiționată a trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Până în prezent, comunitatea internațională nu a emis o poziție oficială referitoare la memorandumul propus de Rusia, însă liderii NATO au anunțat că vor analiza situația în cadrul summitului programat la Vilnius, în cursul lunii iunie.