Un milion de pensionari riscă să rămână fără pensie. Cand s-ar putea întâmpla

Aproximativ un milion de pensionari din România riscă să rămână fără pensie în următorii ani, din cauza dezechilibrelor bugetare și a presiunii uriașe care se va pune pe sistemul public de pensii.

Avertismentul vine din partea specialiștilor, care atrag atenția că, pe măsură ce românii născuți în perioada „decrețeilor” ajung la vârsta de pensionare, statul ar putea să nu mai poată susține plata tuturor pensiilor.

Aproximativ un milion de pensionari din Românii riscă să rămână fără venituri în perioada următoare.

Estimările arată că aproape 1,6 milioane de români urmează să iasă la pensie până în 2030. Cei mai mulți dintre ei sunt „decrețeii” – persoane născute în anii 1967–1969, după interzicerea avorturilor de către regimul Ceaușescu. În doar acea perioadă s-au născut 1,4 milioane de oameni, care, în următorii ani, se vor adăuga celor 5 milioane de pensionari existenți în prezent.

Calculele arată că, în cazul în care bugetul de pensii nu suferă modificări, sistemul nu va mai putea face față. În 2030, numărul pensionarilor ar putea depăși 6,5 milioane, iar bugetul actual de pensii nu ar mai acoperi plata a circa un milion dintre aceștia.

„Bugetul de pensii nu va putea acoperi pensiile a aproximativ un milion de pensionari din România.”

În acest context, Guvernul are nevoie de sume tot mai mari pentru a putea susține pensiile. Dacă înainte de recalcularea din septembrie 2024 erau necesari 13,7 miliarde de lei, după acel moment cheltuielile au crescut cu încă 2,5 miliarde de lei în fiecare lună, potrivit datelor publicate de newsweek.ro.

Andreea Nică, vicepreședintele CFA România, a explicat că deficitul bugetar s-a agravat din cauza majorării pensiilor și a salariilor din sectorul public:

„Am avut o creștere a pensiilor anul trecut, în septembrie, care nu a fost ancorată în o sursă de venit bugetar. A fost o creștere cu scop electoral, evident. S-a putut face din pix. Este o creștere bună pentru că aveam pensiile mult prea mici. În același timp, este o creștere bazată pe salarii care au crescut mai lent.”

Salariile mici contribuie, de asemenea, la problema fondului de pensii, pentru că aduc venituri mai scăzute la bugetul de stat. Conform aceleiași surse, peste un milion de români au salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă contribuții foarte mici.

„Avem peste un milion de români care câștigă salariul minim pe economie și, bineînțeles, contribuțiile lor, impozitele pe care le plătesc, sunt la nivelul acesta. Așa că este bine că avem pensii care au crescut, este însă complicat pentru că o mare parte din deficit poate fi explicată prin această creștere de pensii și de salarii în sectorul bugetar”, a mai spus Andreea Nică.

Un alt semnal de alarmă tras de specialiști este legat de speranța de viață din România, care rămâne una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Potrivit unui studiu realizat de CFA România, mulți dintre cei care contribuie la sistemul public de pensii nu ajung să beneficieze de sumele plătite de-a lungul anilor.

Concret, românii care nu trăiesc mai mult de 74 de ani nu reușesc să recupereze ceea ce au contribuit la sistemul de pensii, ceea ce ridică semne serioase de întrebare privind eficiența și sustenabilitatea actualului sistem.

„Românii care nu trăiesc peste 74 de ani nu ajung să recupereze suma pe care au contribuit-o la sistemul public de pensii.”

În aceste condiții, vicepreședintele CFA România spune că muncitorii de azi vor fi nevoiți să lucreze mai mult pentru a-și asigura o pensie decentă. Mai mult decât atât, fără reforme consistente și fără măsuri de încurajare a muncii pe termen lung, riscul ca pensiile să nu mai poată fi plătite deloc este real.

„În aproximativ 20 de ani, pensionarii nu vor mai avea pensii în niciun fel dacă nu vor fi încurajați să lucreze mai mult”, a declarat Andreea Nică.

Aceasta susține că măsurile luate în ultimii ani nu au fost fundamentate pe resurse financiare reale și sustenabile, ci mai degrabă dictate de interese politice și electorale. Creșterile de pensii și salarii, deși benefice pe termen scurt pentru populație, au fost făcute fără o sursă sigură de acoperire, ceea ce a adâncit dezechilibrul financiar.

Situația actuală din sistemul de pensii este influențată și de structura pieței muncii, în care un număr mare de angajați contribuie cu sume mici la buget, din cauza salariilor minime. Asta înseamnă că, în timp ce cheltuielile statului cresc, veniturile generate de contribuțiile sociale nu țin pasul cu nevoile tot mai mari ale sistemului.

În paralel, numărul celor care beneficiază de pensii crește rapid, în special din cauza valului de pensionări care va avea loc în următorii cinci ani. Dacă nu se iau măsuri urgente, experții avertizează că sistemul de pensii din România ar putea intra într-un blocaj profund, iar mulți dintre viitorii pensionari ar putea rămâne fără venituri.