Surpriză pe piața valutară! Cât a ajuns să valoreze Euro astăzi, 12 mai

Euro începe să piardă ușor teren luni, 12 mai 2025, în fața leului, într-un context în care tensiunile politice și-au pus amprenta asupra cursului de schimb.

Potrivit datelor oficiale publicate de Banca Națională a României la ora 13:00, un euro este cotat la 5.0993 lei, față de 5.1165 lei vineri. Diferența de 0.0172 lei, deși mică, arată o tendință de stabilizare a leului, după o săptămână cu presiuni intense din cauza incertitudinilor politice.

Cursul valutar rămâne în zona de alertă

Pragul de 5.10 lei pentru un euro este privit ca un indicator psihologic important atât pentru piețele financiare, cât și pentru românii de rând. Depășirea acestui nivel a fost intens discutată de analiști în ultimele luni, cu avertismente privind riscuri majore în cazul unei escaladări. Cu toate acestea, deocamdată, prăbușirea leului pare să fi fost evitată. Însă instabilitatea politică ține încă sub presiune moneda națională.

Titlurile de stat emise de România, cu dobânzi ridicate, atrag în continuare interesul investitorilor. Acestea au rolul de a reduce cererea de valută, oferind un respiro temporar pieței. Totuși, această soluție este văzută de economiști ca un pas provizoriu, nu o remediere durabilă.

Pe scena politică, George Simion, candidatul AUR ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, a fost menționat explicit de economiști ca un factor de incertitudine ce afectează piața valutară.

„Subminează interesul național”

— acuzație formulată de ambasadorul României în SUA, cu referire la declarațiile lui George Simion privind programul Visa Waiver.

Ulterior, șapte foști ambasadori ai SUA au transmis o scrisoare în care și-au exprimat îngrijorarea față de riscul unei „orientări pro-ruse în România”.

În perioada anunțului oficial privind intrarea în turul doi, efectul Simion – cum a fost denumit de unii specialiști – s-a simțit clar în cursul leului, care a înregistrat scăderi marți, miercuri și joi. Acest exemplu arată cum percepția legată de un actor politic poate influența direct cursul de schimb, fără măsuri economice concrete.

Pe partea cealaltă a Atlanticului, dolarul american a fost cotat la 4.5826 lei, în creștere față de 4.5490 lei cât era vineri. Diferența este de 0.336 unități, ceea ce indică o apreciere ușoară. Cu toate acestea, moneda americană rămâne stabilă în context global, sprijinită de politica de dobânzi a Rezervei Federale și de tensiunile comerciale dintre SUA și China.

Pentru România, cursul dolarului influențează nu doar schimburile comerciale directe, ci și prețurile la importuri, în special cele energetice, precum și nivelul general al inflației. Astfel, orice mișcare pe piața americană poate avea efecte în lanț în economia locală.

Lira sterlină a urcat și ea ușor, depășind din nou pragul de 6 lei. BNR a anunțat un curs de 6.0501 lei pentru o liră, față de 6.0357 lei vineri. Deși e a doua zi consecutivă de apreciere, mișcarea nu a generat reacții de amploare.

Evoluția lirei reflectă mai degrabă contextul economic intern din Regatul Unit, dar și poziționările geopolitice post-Brexit.

Pentru românii care trimit bani din Marea Britanie, acest curs mai mare înseamnă sume ceva mai consistente în lei. În schimb, importurile din Regat devin mai scumpe, presând în sus anumite prețuri la raft.

Cursul oficial afișat zilnic de Banca Națională a României, în jurul orei 13:00, nu este o simplă medie. El este calculat pe baza cotațiilor interbancare, adică a valorilor la care băncile cumpără și vând valute între ele, în funcție de cererea și oferta din piață.

Acest curs este reperul oficial pentru toate tranzacțiile comerciale din ziua următoare, însă el diferă de cursurile din bănci sau casele de schimb, unde marjele comerciale pot influența semnificativ prețul final.

Oscilațiile valutare depind de mai mulți factori: anunțuri oficiale, evenimente politice, tensiuni externe, știri economice sau chiar mesaje transmise de băncile centrale. Nu de puține ori, o simplă declarație a unui oficial a provocat reacții mai puternice decât o decizie monetară propriu-zisă.

Pentru majoritatea românilor, cursul valutar pare un indicator de care se lovesc doar când merg în concedii sau trimit bani în străinătate. În realitate, însă, impactul este direct și constant.

O creștere de câțiva bani la euro înseamnă scumpiri la alimente, combustibil, chirii sau facturi. Cei mai vulnerabili sunt românii cu venituri fixe: pensionari, salariați cu minimul pe economie sau beneficiari de alocații.

Pe de altă parte, un leu stabil poate încuraja investițiile și transmite un semnal de calm către piețele financiare. De asemenea, pentru bugetele de familie, o monedă națională care nu scade brusc oferă mai multă predictibilitate.

Una dintre puținele măsuri care a ajutat în ultima perioadă la menținerea unei aparente stabilități este dobânda ridicată oferită de titlurile de stat în lei. Acestea sunt atractive pentru investitori, care aleg să își plaseze banii în astfel de instrumente.

În consecință, cererea de valută scade, ceea ce sprijină leul.

„Dobânzile mari înseamnă și costuri mai mari pentru bugetul de stat”

— explică analiștii.

Cu alte cuvinte, Guvernul va trebui să plătească mai mult în viitor pentru a-și acoperi împrumuturile. Este o soluție eficientă doar pe termen scurt.

Economiștii nu se grăbesc cu estimări optimiste. Toți ochii sunt acum pe alegerile prezidențiale din 18 mai. Rezultatul turului doi ar putea influența rapid direcția cursului valutar.

Dacă piața percepe un risc politic sau geopolitic major, investitorii se pot retrage către active considerate mai sigure, cum sunt dolarul sau euro. În schimb, un rezultat care transmite stabilitate ar putea calma fluctuațiile și chiar sprijini o revenire a leului.

La nivel global, evoluțiile din SUA și China rămân esențiale. Posibile tensiuni comerciale între cele două superputeri pot declanșa noi schimbări pe piața valutară.

În același timp, conflictul din Ucraina și deciziile de politică fiscală internă continuă să fie elemente cu greutate în ecuația valutară.

În interiorul țării, politica fiscală, bugetul și măsurile privind salariile bugetarilor pot influența decisiv încrederea investitorilor.

România rămâne expusă din cauza unui deficit bugetar considerabil, iar în contextul electoral, fiecare promisiune făcută în campanie poate conta mai mult decât pare.