Semnal de alarmă pentru românii care depind doar de carduri

O pană de curent de proporții a paralizat, zilele trecute, Peninsula Iberică, expunând cât de vulnerabil este un sistem economic complet digitalizat.

În Spania, Portugalia și o parte din Franța, bancomatele au fost scoase din funcțiune, plățile cu cardul au devenit imposibile, iar magazinele și aeroporturile s-au blocat. În lipsa curentului, oamenii n-au mai putut cumpăra nici măcar produse de bază, iar lipsa banilor lichizi i-a lăsat complet descoperiți.

Lipsa numerarului a dus la blocaje în lanț, de la supermarketuri la terminalele aeroporturilor

Instituțiile financiare și comerciale au fost luate prin surprindere, pentru că nu aveau soluții de rezervă. Generatoarele lipsă și inexistența unor mecanisme alternative au făcut ca POS-urile din magazine, sucursalele bancare și terminale din aeroporturi să nu mai funcționeze.

„Banca Spaniei a confirmat reluarea funcționării infrastructurii de plată”

Însă problema nu a fost durata penei, ci nepregătirea actorilor economici pentru o astfel de situație.

După remedierea defecțiunilor, mii de persoane s-au îndreptat rapid spre bănci ca să-și retraga banii. Gestul a arătat o scădere vizibilă a încrederii în siguranța plăților digitale, în contextul în care nimeni nu a avut acces la economii în timpul crizei.

România este tot mai aproape de acest model, mizând pe digitalizare pentru eficiență și combaterea evaziunii. Însă, fără o strategie clară în caz de avarii, se expune acelorași riscuri ca cele din Peninsula Iberică. Fără curent, dispar și banii, iar cetățenii nu pot cumpăra alimente, medicamente sau servicii esențiale.

În prezent, România încurajează trecerea la un sistem digitalizat de plată, iar autoritățile promovează eliminarea treptată a numerarului. Totuși, exemplul iberic arată că, în lipsa unor măsuri de rezervă, această direcție poate deveni riscantă. Într-o eventuală pană de curent de mari dimensiuni, populația ar rămâne complet dependentă de un sistem care nu funcționează.

În alte țări, autoritățile au început deja să ia în calcul astfel de scenarii. În Suedia, de exemplu, cetățenii sunt sfătuiți oficial să aibă în locuință o sumă de bani lichizi, pentru situații de urgență. În schimb, în România, acest subiect este tratat cu superficialitate, iar cash-ul este văzut de cele mai multe ori ca o relicvă a trecutului sau chiar o sursă de evaziune.

În realitate, banii lichizi pot deveni salvatori într-o criză. O pană de curent sau un atac cibernetic poate scoate din funcțiune, în câteva secunde, întregul sistem de plăți electronice. Dacă nu există alternative, cetățenii nu-și pot plăti nici transportul, nici mâncarea, nici medicamentele.

„Readucerea numerarului în circulația zilnică nu este un pas înapoi, ci o măsură de siguranță”, se arată în reacțiile publice apărute după incidentul din Spania.

Într-o țară ca România, unde rețeaua electrică are probleme frecvente, iar instituțiile statului funcționează lent în situații de criză, o astfel de măsură ar putea preveni un blocaj major.

Conform celor întâmplate în Peninsula Iberică, singura formă de plată care a continuat să funcționeze în lipsa curentului a fost banul lichid. Deși tot mai marginalizat, numerarul a fost singura opțiune reală într-un moment critic.