De ce refuză Viktor Orban să semneze ajutorul de 40 miliarde € pentru Ucraina

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost singurul lider european care a refuzat să semneze declarația comună privind acordarea unui ajutor de 40 de miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul summitului Uniunii Europene desfășurat joi la Bruxelles.

Sprijinul era destinat continuării efortului militar și financiar al Kievului în contextul războiului cu Rusia, iar fondurile urmau să provină din contribuțiile tuturor statelor membre, în funcție de ponderea lor economică.

De ce s-a opus orban planului de 40 de miliarde de euro pentru ucraina

Viktor Orban și-a exprimat public poziția la postul de radio ungar Kossuth, declarând:

„Eu văd deja în ochii (celorlalţi lideri europeni) că toţi ştiu că acest război este pierdut”

Acesta a criticat decizia majorității de a continua finanțarea Ucrainei, adăugând:

„Cu toate acestea, ieri (joi – n.r.) majoritatea membrilor au decis să continue războiul, să trimită încă şi mai mulţi bani şi mai multe arme către Ucraina”

În lipsa acordului unanim necesar pentru adoptarea planului, Comisia Europeană, prin președinta Ursula von der Leyen, a venit cu o propunere alternativă: un sprijin mai mic, de 5 miliarde de euro, dedicat exclusiv achiziției de muniție pentru armata ucraineană.

De asemenea, declarația finală a summitului a fost modificată astfel încât sprijinul pentru Ucraina să fie „pe bază voluntară”, pentru a reflecta poziția fermă a Ungariei.

Orban a ținut să sublinieze că refuzul Ungariei nu trebuie interpretat ca un act de sfidare, ci ca o abordare diferită, mai realistă:

„Totuşi, această decizie nu a mai fost la fel de solidă şi tare ca piatra cum era înainte”

Poziția sa a fost însoțită și de o avertizare legată de posibila aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, despre care a spus că ar putea avea un impact economic devastator asupra blocului comunitar.

Decizia premierului ungar a stârnit reacții dure din partea celorlalți lideri europeni, care îl acuză că slăbește coeziunea internă a Uniunii Europene într-un moment de maximă tensiune geopolitică.

Deși criticile au venit din mai multe direcții, Orban nu pare dispus să își schimbe poziția și rămâne fidel viziunii sale potrivit căreia efortul de război al Ucrainei este lipsit de perspectivă, iar Europa ar trebui să își regândească strategia.

Sprijinul financiar de 40 de miliarde de euro era văzut de majoritatea liderilor UE ca o măsură crucială pentru stabilizarea Ucrainei pe termen scurt, însă opoziția Ungariei a blocat acest plan în forma sa inițială.

Orban a respins ideea ca Budapesta să contribuie la un efort colectiv pe care îl consideră sortit eșecului, în ciuda apelurilor repetate la unitate din partea colegilor săi europeni.

În ciuda refuzului Ungariei, președinta Comisiei Europene a declarat:

„Uniunea Europeană va continua să ofere Ucrainei un sprijin financiar regulat şi predictibil”

Declarația lasă să se înțeleagă că restul statelor membre ar putea merge mai departe fără Ungaria, prin contribuții individuale.

Totuși, absența consensului slăbește puterea simbolică și politică a unei decizii luate în mod unitar de cele 27 de state membre.

Premierul Ungariei pare decis să își urmeze cursul, chiar dacă acest lucru riscă să izoleze Budapesta în cadrul Uniunii Europene.

Pe fondul dezbaterilor aprinse și al divergențelor profunde privind continuarea sprijinului pentru Ucraina, poziția Ungariei rămâne un obstacol semnificativ în calea unei strategii comune europene în fața războiului din estul continentului.