De ce a fost respinsa candidatura lui Calin Georgescu- Motivare CCR

Curtea Constituțională a confirmat decizia Biroului Electoral Central (BEC) de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025. Motivarea publicată vineri arată că decizia BEC respectă prevederile constituționale și nu încalcă cadrul legal.

Curtea Constituțională susține aplicarea prevederilor legale de către BEC

Potrivit Curții Constituționale, „BEC nu a făcut altceva decât să aplice, printr-un raționament propriu, prevederile constituționale și considerentele interpretative de principiu ale Hotărârii nr.2 din 5 octombrie 2024 în situația particulară pe care a avut-o de analizat”.

Judecătorii subliniază că decizia BEC a fost fundamentată pe jurisprudența Curții, fără a prelua constatările specifice din cazul anterior al Dianei Iovanovici-Șoșoacă.

Interdicția aplicată lui Călin Georgescu este valabilă doar pentru alegerile prezidențiale din 2025, fără a avea efect asupra unor eventuale candidaturi viitoare. „Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024”, se arată în motivare. În acest context, judecătorii explică faptul că aplicarea directă a Constituției de către BEC a fost permisă doar pentru actualul proces electoral, organizat în circumstanțe excepționale după anularea alegerilor din 2024.

Președintele CCR, Marian Enache, a reacționat la criticile aduse deciziei, afirmând că:

„În ultima perioadă, putem observa o acţiune consistentă şi sistematică de discreditare şi devalorizare la scară largă a argumentaţiei juridice constituţionale care fundamentează deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale a României.”

Acesta a subliniat că justiția constituțională are un rol preventiv, iar contestarea deciziilor este un element normal într-o democrație bazată pe pluralismul opiniilor.

Curtea Constituțională a analizat cinci critici principale formulate împotriva deciziei BEC:

• Încălcarea normelor procedurale: CCR a considerat că aceste aspecte sunt chestiuni tehnice care nu afectează validitatea deciziei.
• Competența BEC de a analiza eligibilitatea: CCR a reconfirmat atribuția BEC prin Hotărârea nr.32/2024.
• Conținutul argumentativ al deciziei BEC: CCR a explicat că BEC avea obligația de a evalua conformitatea candidaturilor cu prevederile constituționale.

În analiza sa, BEC a considerat că încălcarea legislației electorale, cum ar fi modul de derulare a campaniei online și finanțarea acesteia, a dus la distorsionarea rezultatelor alegerilor din 1 decembrie 2024, ceea ce a determinat anularea lor. Potrivit Curții, această conduită este contrară articolului 1, alineatul 5 din Constituție, care prevede că „respectarea legilor este obligatorie”. CCR a subliniat că ordinea constituțională trebuie menținută unitar, iar încălcarea legilor echivalează cu încălcarea Constituției.

O altă critică adusă deciziei BEC se referea la presupusa excludere permanentă a lui Călin Georgescu din procesul electoral. Curtea a precizat că respingerea unei candidaturi pentru nerespectarea principiilor și valorilor constituționale nu reprezintă o sancțiune perpetuă. Astfel de evaluări sunt realizate de la caz la caz, în funcție de specificul fiecărui scrutin.

Ultima obiecție a vizat dreptul la apărare al candidatului, despre care s-a susținut că ar fi fost încălcat în fața BEC și CCR. Curtea Constituțională a explicat că procedura de verificare a candidaturilor în fața BEC nu este una litigioasă, ci administrativă. BEC nu acționează ca o instanță de judecată, ci ca o autoritate administrativă care analizează dosarele de candidatură în raport cu legislația în vigoare.

De asemenea, CCR a amintit că, potrivit articolului 146 litera f) din Constituție, are competența de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. Contestarea deciziilor BEC se poate face doar în fața CCR, nu în instanțele de judecată. Procedura nu este publică, însă persoanele interesate pot depune puncte de vedere în scris. Toate contestațiile sunt publicate pe site-ul CCR, iar soluționarea acestora se face exclusiv pe baza documentelor depuse.

Decizia Curții Constituționale confirmă astfel că BEC a acționat în conformitate cu legislația și jurisprudența în vigoare, respingerea candidaturii lui Călin Georgescu fiind fundamentată pe prevederi clare ale Constituției României.