Se taie ajutoarele sociale. Asistaţii social, obligaţi la muncă în folosul comunităţii

Aproape 15.000 de beneficiari de ajutoare sociale din România au refuzat anul trecut să muncească sau să își caute loc de muncă, în ciuda obligațiilor impuse de lege. Conform datelor Ministerului Muncii, numărul total al beneficiarilor venitului minim de incluziune a fost de 259.418 în 2024, un sprijin financiar acordat de stat celor aflați în dificultate.

Refuzul de a munci în folosul comunității sau de a se prezenta la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă a dus la pierderea acestui ajutor pentru cei care nu au respectat prevederile legale.

Orașul Essen din Germania intenționează să impună muncă obligatorie pentru asistații social

Sistemul de ajutoare sociale din Germania provoacă mereu dezbateri aprinse, iar alegerile federale din 2025 ar putea influența decisiv viitorul acestor prestații. În timp ce partide precum Verzii și SPD doresc menținerea „prestației pentru cetățeni”, CDU și AfD vor desființarea acestui ajutor.

Orașul Essen, situat în landul Renania de Nord-Westfalia, propune o măsură radicală: obligarea beneficiarilor de ajutoare sociale să presteze muncă în folosul comunității. Potrivit publicației Frankfurter Rundschau, administrația locală vrea să înlocuiască prestațiile pentru cetățeni cu ajutor de șomaj, iar cei care primesc sprijin financiar să lucreze cel puțin trei ore pe zi pentru comunitate.

Peter Renzel, șeful afacerilor sociale din Essen, susține că persoanele apte de muncă ar trebui să contribuie la societate, în condițiile în care ajutoarele sunt plătite din bani publici.

„Solicitanții de azil ar trebui, de asemenea, să fie obligați să muncească, ideal împreună cu un curs de limbă”

, a declarat acesta. Doar persoanele cu afecțiuni medicale dovedite printr-un control de specialitate ar putea fi exceptate.

Purtătorul de cuvânt al orașului Essen, Silke Lenz, a explicat pentru publicația Bild că această obligație s-ar aplica tuturor beneficiarilor de ajutoare sociale sub 65 de ani. Autoritățile locale ar urma să evalueze anual starea de sănătate a celor care primesc ajutor, pentru a determina cine este apt de muncă.

Măsura este inspirată dintr-un precedent similar din orașul Schwerin, unde, în decembrie 2024, consiliul local a decis ca solicitanții de azil și beneficiarii de prestații sociale să fie obligați să lucreze. Totuși, legalitatea implementării unui astfel de plan rămâne incertă.

„Codul de securitate socială II permite ca persoanele angajate cu drept la prestații să fie repartizate în funcție de oportunitățile de muncă. Totuși, atribuirea unei oportunități de lucru ca parte a strategiei de integrare trebuie să fie necesară și oportună pentru beneficiarul respectiv”

, a declarat Karl-Josef Laumann, ministrul Muncii din Renania de Nord-Westfalia.

Există și critici la adresa acestui model. Unii specialiști avertizează că impunerea muncii obligatorii ar putea genera costuri suplimentare pentru stat și că măsura ar trebui aplicată doar persoanelor care refuză în mod activ să muncească.

Ce spune legea despre asistații social din România

În România, legislația prevede obligații clare pentru beneficiarii ajutoarelor sociale. Conform legii, persoanele apte de muncă din familiile care primesc venitul minim garantat trebuie să efectueze lunar până la 72 de ore de muncă în folosul comunității, la solicitarea primarului. În plus, aceste persoane trebuie să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor județene de ocupare a forței de muncă.

În cazul în care refuză aceste obligații, sprijinul financiar este sistat. În 2024, aproape 15.000 de beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat să muncească sau să se prezinte la agențiile de ocupare a forței de muncă, motiv pentru care au pierdut acest ajutor.

Conform datelor Ministerului Muncii, cele mai multe persoane care beneficiază de acest sprijin se află în județele:

• Dolj – 15.310 beneficiari
• Bacău – 12.820 beneficiari
• Buzău – 11.643 beneficiari
• Suceava – 11.537 beneficiari
• Teleorman – 11.292 beneficiari

Cazurile extreme: comune unde un locuitor din cinci trăiește din ajutoare sociale

Există localități din România unde procentul persoanelor care trăiesc din ajutoare sociale este semnificativ. Comuna Râmnicelu din județul Buzău este exemplul cel mai elocvent, unde aproape 20% din populație depinde de venitul minim de incluziune. Dintr-un total de 4.726 locuitori, 876 primesc ajutor social. Pe locul doi în acest clasament se află comuna Valea Moldovei din județul Suceava, cu 832 de beneficiari dintr-un total de 4.393 locuitori, iar pe locul trei comuna Slobozia Bradului din județul Vrancea, cu 777 de persoane asistate social.

Începând cu 1 martie 2024, cuantumul ajutorului de incluziune a fost stabilit la:

• 346 lei pentru o persoană singură
• 879 lei pentru o familie cu copii
• 504 lei pentru o persoană de peste 65 de ani care trăiește singură

Munca obligatorie în alte țări

Experții susțin că sistemele sociale din alte state au implementat măsuri mai stricte pentru beneficiarii ajutoarelor sociale. Robert Santa, sociolog, explică faptul că în Germania, dacă unei persoane care primește ajutor social i se oferă un loc de muncă și refuză, riscă să piardă acest sprijin. În Ungaria, statul a condiționat ajutorul social de munca în folosul comunității, astfel încât beneficiarii să contribuie activ la societate.

În România, dezbaterile pe această temă continuă, iar autoritățile analizează măsuri suplimentare pentru a asigura că ajutoarele sociale sunt acordate celor care au cu adevărat nevoie, fără ca acestea să devină o alternativă comodă la muncă.