În data de 2 noiembrie 2024, comunitățile ortodoxe din România vor sărbători Moșii de toamnă, cunoscuți și sub denumirea de Sâmbăta Morților, o zi dedicată pomenirii sufletelor celor decedați. Această tradiție, legată de sărbătoarea Sfântului Dumitru și cunoscută popular ca „Moșii de Samedru”, este marcata printr-o serie de rituale și obiceiuri care reflectă respectul și memoria față de cei plecați.
În biserici, credincioșii participă la Sfânta Liturghie unde preoții citesc numele decedaților din pomelnice și pun bucati din prescurile aduse de enoriași pe Sfântul Disc. După slujba religioasă, comunitatea se îndreaptă către cimitire pentru a curăța mormintele, a pune flori, a aprinde lumânări și a oferi de pomană.
Obiectele tradiționale care se aduc în biserica pentru a fi sfințite includ coliva, sticle de vin, prescuri sau colaci impletiți și lumânări. De asemenea, credincioșii aduc pachete cu alimente, care ulterior, după slujbă, sunt împărțite. Este important de menționat că în această zi nu se oferă de pomana obiecte precum țigări sau alcool, nici obiecte personale ale decedatului.
În ajunul sărbătorii, tradițiile locale includ aprinderea focurilor ritualice și împărțirea de mere, nuci, struguri sau prune uscate, cunoscute sub numele de „Moșii de Sâmburi”. În Banat, localnicii rostesc incantații pentru a invoca spiritul strămoșilor pentru sănătate și prosperitate.
Există și o serie de superstiții asociate cu această zi. De exemplu, se consideră necesar ca pregătirile pentru biserica să fie făcute din ajun pentru a evita păcatul de a fi nepregătit. De asemenea, se recomandă să ceri iertare persoanelor cărora le-ai greșit, pentru a te împăca sufletește pe parcursul acestei zile.
Moșii de toamnă sunt și o zi în care anumite activități sunt evitate: spălatul, măturatul sau aruncatul gunoiului sunt interzise pentru a nu perturba sufletele decedaților. De asemenea, nu este bine văzut să se facă vizite sau să se împrumute bani în această zi, și nici să se părăsească biserica înainte de terminarea slujbei.
Aceste tradiții și obiceiuri reflectă profunda reverență și respectul comunităților ortodoxe românești față de cei care nu mai sunt printre noi, consolidând legătura spirituală între trecut și prezent prin acte de memorie și pomenire.
